ing. I.Lörincz
Baia Mare

foto: A. Tar, 2007

Aceste „creaturi” sunt mari maeºtri ai adaptãrii la diverse condiþii climaterice, corpul lor este asemãnãtor cu al altor plante, dar în loc de frunze au þepi; astfel au reuºit sã cucereasca teritoriile aride lipsite de precipitaþii. Secretul supravieþuirii lor constã în înmaganizarea unei mari cantitãþi de apa ºi folosirea acesteia în perioade uscate.

Forma cactuºilor

Columnari: ajung pânã la mai mulþi metri înãlþime, cu o grosime variabilã, putând fi solitari sau ramificaþi.

Arbustivi: au mai multe ramuri care pornesc de obicei de la bazã dintr-un trunchi scurt. La unele specii ramurile mai lungi se lasã pe sol în poziþie orizontalã unde fac rãdãcini ºi lãstãresc.

Globulari: sunt cei mai raspândiþi ºi mai cunoscuþi. Cu timpul se pot alungi formând coloane scurte. Multe dintre globulare pot fi solitare, deci nu lãstaresc sau pot forma colonii prin lastarii formaþi pe planta mama. Aceste colonii pot avea dimensiuni impresionante.

Târâtoare: au ramuri aproape de sol sau se târesc pe sol, putînd fi ºi epifite.

Rãdãcina: diferã de la o specie la alta , în funcþie de solul în care trãiesc.

Unele au rãdãcinã pivotantã capabilã sã înmagazineze o mare cantitate de apã. Din aceastã categorie fac parte plantele care trãiesc în locuri stâncoase sau speciile care au forma corpului platã. Altele au rãdãcina bogat ramificatã dispusã de obicei aproape de suprafaþã.

Din aceastã categorie fac parte majoritatea cactuºilor care trãiesc în zonele litorale sau nisipoase, unde, prin aceste rãdãcini valorificã mai bine precipitaþiile puþine. Plantele epifite au rãdãcini cu care, pe lîngã faptul cã îºi absorb apa ºi substanþele nutritive din substratul în care trãiesc, se fixeazã în ramificaþiile arborilor tropicali pe care trãiesc.

Trunchiul: în general este rezervorul de apã.

Pentru a împiedica evaporarea excesivã a apei din corpul plantei, epiderma este îngroºatã. Unele specii au pe epidermã, în exterior, un strat ceros, pâslos sau suberificat (ca de plutã) care le protejeazã de soarele prea puternic. Corpul este format din coaste sau mamile, acestea umbrându-se reciproc, cu rol important în pãstrarea apei.

Acelaºi rol le revin ºi spinilor.

Spinii: din punct de vedere biologic, cactuºii într-adevãr au spini iar trandafirii ºi salcâmii, þepi.
Spinii sunt de fapt frunzele cactuºilor, chiar dacã suprafaþa lor s-a micºorat, scãzând astfel gradul evapotranspiraþiei. Spinii aparã plantele de animalele care le-ar consuma, iar cele care au formã de cîrlig, agãþându-se de blana animalelor, contribuie la înmulþirea ºi rãspândirea pe un areal mare al plantelor, în consecinþã la supravieþuirea speciilor. Unii spinii au capacitatea de a absorbii apa din ceaþã ºi roua dimineþilor, asigurându-ºi ºi în acest fel necesarul de apa necesar vieþuirii.

Spinii sunt dispuºi în areole, niºte smocuri mici, dispuse pe coastele sau mamilele care formeazã corpul plantei. Din areolele situate în vârful plantei se dezvoltã mugurii florali. Spinii pot fi aºezaþi în mijlocul areolei, numiþi spinii centrali sau pe marginea acestea, numiþi spinii laterali. Dispoziþia, forma, numãrul, culoarea lor sunt specifice fiecãrei specii ºi ajutã la o corectã determinare a acestora.

Florile: au o durtã scurtã de viaþã, uneori chiar doar de câteva ore sau o noapte. Prezintã o mare varietate de culoare.

Culoarea, forma, durata de înflorire diferã de la o specie la alta. Dimensiunile florilor variazã de la câþiva milimetrii pânã la 20 -30 cm în diametru (Selenicereus grandiflora).

Fructele ºi seminþele: în urma polenizãri se formeazã fructul care conþine seminþele. Fructele sunt foarte diferite ca mãrime, formã ºi culoare, uneori acoperite de þepi sau cu formaþiuni asemãnãtoare cu firele de lânã sau solzii de peºte.

Atît forma cât ºi mãrimea fructului sunt specifice speciei, putând fi cãrnoase sau cu înveliºul subþire, pãstrându-ºi forma dupã coacere sau deschizându-se, împrãºtiind seminþele în jur. Seminþele au deasemenaea forme ºi mãrimi caracteristice speciei, culorea fiind variatã. Un fruct poate conþine de la câteva pânã la sute de seminþe.